Keratoza seboreică: ce este, cum arată și când trebuie evaluată
Keratoza seboreică este o excrescență benignă frecventă a pielii, care apare mai ales la adulți și devine mai comună odată cu înaintarea în vârstă. Nu este contagioasă, nu este o formă de cancer și, în cele mai multe cazuri, nu necesită tratament.
Leziunile pot apărea una câte una sau în număr mare și tind să se mărească lent ori să devină mai reliefate în timp. Deși sunt inofensive, unele pot semăna cu alte leziuni cutanate, inclusiv cu forme de cancer de piele, astfel că este importantă evaluarea oricărei pete noi sau schimbate.
Cum arată?
Keratozele seboreice au de obicei un aspect ceros, rugos sau ușor scuamos, ca și cum ar fi „lipite” de suprafața pielii. Pot fi rotunde sau ovale, plate ori reliefate și au culori variabile: bej, galben-maroniu, maro, gri sau negru.
Apar frecvent pe trunchi, spate, piept, umeri, gât, scalp sau față. De regulă, nu apar pe palme și tălpi.
De cele mai multe ori, nu provoacă simptome. Totuși, pot deveni iritate, se pot agăța de haine sau bijuterii, pot provoca mâncărime, disconfort ori pot sângera dacă sunt traumatizate.
De ce apar?
Cauza exactă nu este cunoscută. Keratoza seboreică reprezintă o proliferare benignă a keratinocitelor, celule din stratul superficial al pielii.
Vârsta este unul dintre cei mai importanți factori asociați cu apariția leziunilor. Predispoziția familială poate avea, de asemenea, un rol în cazul unor persoane. Expunerea la soare poate contribui la apariția unor leziuni în zonele fotoexpuse, dar keratoza seboreică nu trebuie considerată exclusiv o problemă provocată de soare.
Cum se stabilește diagnosticul?
Dermatologul poate recunoaște adesea keratoza seboreică prin examinarea leziunii și cu ajutorul dermatoscopiei. Dacă aspectul este neclar sau există suspiciunea unei alte afecțiuni, medicul poate recomanda o biopsie sau îndepărtarea leziunii, urmată de examinarea la microscop.
Nu încerca să stabilești singur diagnosticul doar după fotografii de pe internet. Melanomul, carcinomul bazocelular pigmentat, keratoza actinică, negii sau alunițele pot avea uneori aspect asemănător.
Când mergi la dermatolog?
Programează un consult dacă o pată sau o excrescență:
- Este nouă și are un aspect neobișnuit
- Crește rapid, își schimbă forma sau culoarea
- Sângerează fără să fi fost lovită sau se rănește repetat
- Formează o crustă persistentă, este dureroasă sau nu se vindecă
- Are margini neregulate, mai multe culori sau diferă evident de celelalte pete de pe piele
- Apare brusc în număr foarte mare într-o perioadă scurtă
O creștere bruscă a numărului de leziuni nu indică automat o boală internă, însă trebuie evaluată în contextul stării generale și al istoricului medical.
Este necesar tratamentul?
În absența disconfortului sau a suspiciunii de alt diagnostic, tratamentul nu este obligatoriu. Îndepărtarea poate fi aleasă din motive estetice, dacă leziunea se irită frecvent ori dacă medicul trebuie să confirme diagnosticul.
Opțiunile sunt stabilite de dermatolog în funcție de dimensiune, localizare, grosime, tipul de piele și aspectul leziunii:
- Crioterapia: înghețarea cu azot lichid; este frecvent utilizată, dar poate lăsa temporar sau permanent modificări de pigment.
- Chiuretajul și electrocauterizarea: îndepărtarea mecanică, uneori asociată cu cauterizare, de obicei sub anestezie locală.
- Excizia superficială: poate permite și examinarea microscopică a țesutului.
- Laserul: poate fi o opțiune în anumite situații.
Orice procedură poate lăsa o urmă, o diferență de culoare a pielii sau, mai rar, o cicatrice. Nu folosi acizi, soluții de îndepărtare a negilor ori tratamente agresive acasă înainte de confirmarea diagnosticului.
Protecția pielii
Nu există o metodă sigură de prevenire a keratozelor seboreice. Totuși, protecția solară, autoexaminarea regulată a pielii și consultul dermatologic atunci când apar modificări noi sunt obiceiuri utile pentru sănătatea generală a pielii.
